Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii în PRIMA ZI DE PAŞTI: haine noi, ciocnitul ouălor şi scăldatul în apă curgătoare
După ce au luat Lumina Sfântă la miezul nopţii şi au dus-o acasă, în suflete, credincioşii ortodocşi sărbătoresc duminică Învierea Domnului. Prima zi de Paşti aduce cu ea şi o serie obiceiuri, tradiţii şi superstiţii, purtarea hainelor noi, spălatul pe faţă cu apă neîncepută, ciocnitul ouălor sau scăldatul în apă curgătoare, fiind doar câteva dintre acestea.
După Săptămâna Patimilor, credincioşii sărbătoresc prima zi de Paşte, ziua Învierii Mântuitorului. Învierea lui Iisus Hristos simbolizează refacerea legăturii dintre fiinţa umană şi Creatorul său. Celebrarea ei în fiecare an duce la retrezirea aspiraţiei către îndumnezeire, la transfigurarea vieţii pământeşti într-o viaţă impregnată de prezenţa lui Dumnezeu. De aceea Paştele este o sărbătoare a bucuriei, o bucurie asemănătoare celei a apostolilor când l-au văzut pe Iisus înviat. Iar salutul care se obişnuieşte cu această ocazie este tot o expresie a acestei bucurii: „Hristos a înviat! Adevărat, a înviat!”.
Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii în prima zi de Paşti
Tradiţia spune că trebuie să te înnoieşti în această perioadă deoarece îţi aduce noroc. Purtarea unor haine noi în duminica Învierii nu este un fason, semnifică purificarea corpului şi a sufletului. Fetele şi flăcăii obişnuiesc în dimineaţa primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi iuţi, sprinteni, sănătoşi, harnici şi iubiţi.