„Hristos a înviat! Adevărat, a înviat!” este formula de salut cu care începem prima zi de Paşte.
Credincioşii sărbătoresc ziua Învierii Mântuitorului, o sărbătoare a bucuriei asemănătoare celei a apostolilor când l-au văzut pe Iisus Hristos înviat.
În prima zi de Paşte, românii respectă câteva tradiţii şi obiceiuri.
Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint: să fie sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani.
Un alt obicei spune că după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toată familia trebuie să mănânce un ou roşu şi pască pentru a fi curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul.
Lumânarea Învierii, luată de la biserică, se păstrează în casă pentru a fi la îndemână când apar necazuri.
De asemenea, tradiţia spune să te înnoieşti în această perioadă deoarece îţi aduce noroc. În duminica Învierii purtarea unor haine noi semnifică purificarea corpului şi a sufletului.
În trecut, fetele şi flăcăii obişnuiau, în dimineaţa primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi sănătoşi, harnici şi iubiţi.